În timpul alergatului se pot întampla o întreagă serie de accidentări care pot să apară fie din cauza unor mișcări gresite sau situații neprevăzute cu care ne putem întalni, fie din pricina unei încalziri incomplete sau a lipsei acesteia. Problemele la nivelul genunchilor și gleznelor reprezintă statistic un mare procent al accidentărilor provenite din alergat.
Cauzele și simptomele celor mai des întalnite accidentări:
-
Sindromul de piriform: cauzat de contracția excesivă mușchului piriform. Ca și simptome în principal durerea care iradiază de-a lungul piciorului pe partea posterioară a acestuia.
-
Tendinita călâiului lui Ahile: afecțiune cauzată de suprasolicitarea cronică a acestui tendon, exprimată clinic prin durere de-a lungul regiunii posterioare a gambei.
-
Periostita tibială: cauzată cel mai adesea datorită lipsei unei forme fizice corespunzătoare, simptomele fiind durerea de-a lungul tibiei pe fața anterioară a gambei.
-
Condromalacia rotuluiană sau condropatia: cauza acesteia nu este cunoscută cu exactitate, dar manifestările clinice evidențiază durerea sub și în jurul rotulei.
-
Fasciita plantară: cauzată de inflamarea ligamentului aflat de-a lungul labei piciorului, provoacă durerea la nivelul talpei piciorului și a călcâiului.
- Îndinderea mușchilor inghinali: cauzată cel mai adesea de supraextensia mușchilor din regiunea internă a coapsei, simptomele fiind asemănătoare unei herni inghinale.
-
Fracturile de stress – sunt reprezentate în fond de microfracturi progressive care apar cel mai des la nivelul tibiei, a metatarsienelor și a calcaneului, însoțite de durere în zona de incidență.
În general accidentările musculare au loc când este depășită amplitudinea razei de acțiune și când țesuturile sunt stresate într-o manieră anormală. Accidentările ligametare și cele osoase tind să fie cauzate de un impact mare sau repetitiv.
Genunchiul valg (în x) este principala cauză a accidentărilor de tip non-contact ale ligamentului încrucișat anterior (LIA) în sporturi care implică săritiri sau explozie a mișcărilor, cum ar fi baschet, volei sau schi. Mai puțin frecvent, accidentările la nivelul LIA, pot aparea și din mișcari cu impact scăzut și repetiții frecvente cum se întamplă în cazul alergatului.
Se pare că un genunchi valg dinamic este mai degrabă urmarea unei condiții anume a labei piciorului. Fiind o articulație intermediară plasată din punct de vedere anatomic între gleznă și șold genunchiul este strans legat în dinamică de cele 2 articulații supra și subiacente.
Dacă laba este piciorului lipsită de forță și instabilă nu poate controla forța impactului și se prăbușește. Acest fenomen face ca și genunchiul să urmeze acceași stare. Dacă șoldul este puternic și laba piciorului este slabă genunchiul se va prabuși. Rolul labei picioului este asemănător unei fundații de aceea trebuie să fie puternică și bine plasată pe sol.
