Cat de Nocive Sunt Grasimile Saturate si Trans Pentru Organism?

Cat de Nocive Sunt Grasimile Saturate si Trans Pentru Organism?

   Mâncărurile grase sunt bogate în calorii, sare și carbohidrați rafinați, dar sărace în fibre, vitamine și minerale. Acest lucru poate aduce strict dezavantaje și efecte negative asupra corpului uman. 

   Majoritatea alimentelor care sunt prăjite sau gătite cu o cantitate de grăsimi în exces sunt considerate grase. Acestea includ cărnurile prăjite, cartofii prăjiți, chipsurile, pizza, inele de ceapă, burgerii și gogoșile. Deși te poți răsfăța cu ele la ocazii speciale, alimentele grase consumate regulat pot afecta negativ sănătatea atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

   De asemenea, mâncărurile grase pot provoca dureri de stomac și balonare. Astfel dintre macronutrienți (carbohidrați, grăsimi și proteine), grăsimile sunt cel mai lent digerate. Alimentele grase încetinesc golirea stomacului, iar faptul că petrec mai mult timp în stomac poate provoca balonare, greață și dureri gastrice. La persoanele cu probleme digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil sau pancreatită cronică, nivelurile ridicate de alimente grase pot declanșa dureri de stomac, crampe și diaree.

    Microbiomul intestinal poate fi afectat de consumul îndelungat de grăsimi saturate deoarece acestea dăunează bacteriilor sănătoase care trăiesc în intestin. Microbiomul intestinal influențează digestia fibrelor, răspunsul imunitar, greutatea, sănătatea intestinală și sănătatea inimii. Bacteriile din intestin descompun fibrele pentru a produce acizi grași, care au efecte antiinflamatorii și pot proteja împotriva tulburărilor digestive. De asemenea, microbiomul intestinal comunică cu celulele imune pentru a ajuta la controlul răspunsului corpului la infecții. Un dezechilibru al bacteriilor intestinale poate contribui la creșterea în greutate și la dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale și dăunează arterelor, ceea ce contribuie la instalarea bolilor de inimă. 

   În concluzie, se poate afirma că o dietă bogată în alimente grase poate deteriora microbiomul intestinal prin creșterea numărului de bacterii intestinale nesănătoase și scăderea numărului celor sănătoase.

    Un alt punct de referință poate fi faptul că alimentele gătite în cantități mari de grăsimi pot duce la creșterea în greutate din cauza numărului mare de calorii. De exemplu, un cartof mic copt (100 g) are 93 de calorii și 0,1 grame de grăsime, în timp ce aceeași cantitate de cartofi prăjiți conține 312 calorii și 15 grame de grăsime.

    Alimentele prăjite și produsele de la fast-food sunt deseori în strânsă legătură cu  supragreutatea și obezitatea. Obezitatea este asociată cu multe afecțiuni, inclusiv boli de inimă, diabet, accident vascular cerebral și anumite tipuri de cancer. Așadar, grăsimile trans care se află în multe produse din comerț pot cauza creșterea în greutate. Aceste grăsimi se formează atunci când uleiurile vegetale sunt modificate chimic pentru a rămâne solide la temperatura camerei.

   Alimentele prăjite cresc tensiunea arterială, scad colesterolul bun (HDL) și duc la creșterea în greutate și la obezitate, toate acestea fiind asociate cu boli de inimă. Riscul de apariție a bolilor de inimă poate fi legat de frecvența cu care mănânci alimente prăjite. 

   Cu toate acestea, consumul de produse de la fast-food, care include nu numai alimente grase, ci și băuturi dulci, duce la un aport ridicat de calorii, creștere în greutate, control slab al zahărului din sânge și creșterea inflamației. La rândul lor, acești factori cresc riscul de diabet de tip 2.

    Iată câteva alternative foarte bune pentru cei care doresc să aleagă sănătos:

  1. Iaurtul cu fructe la micul dejun în loc de biscuiți cu ciocolată.
  2. Fulgi de ovăz integrali la care să adăugăm fructe și lactate în loc de cereale cu zahăr și lactate.
  3. Prăjituri sau dulciuri simple, cu fructe, pregătite în casă cu faină integrală și îndulcitori naturali.
  4. Rondele de orez expandat cu cremă de brânză în locul produselor de patiserie.

    Pentru a fi sănătos trebuie să renunțăm în totalitate la grăsimi?

Răspunsul este „nu”. Grăsimea este o parte importantă a unei diete sănătoase. În loc să adopți o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, este mai important să te concentrezi pe consumul de grăsimi bune, benefice și pe evitarea grăsimilor trans. 

  1.  Grăsimile nesaturate sau cele considerate bune sunt uleiul de măsline, uleiul de floarea soarelui nerafinat, nucile de toate felurile, semințele și peștele.
  2.  Grăsimile saturate sunt cele din carnea roșie, unt, smântână, brânzeturi grase.
  3.  Grăsimile trans sunt în margarină, produse de patiserie care conțin margarină și alte alimente din comerț (fursecuri, aluat de plăcintă, semipreparate etc.).

    Astfel, pentru o viață sănătoasă, alege să consumi zilnic grăsimi nesaturate, bune, într-o cantitate moderată (de exemplu, o lingură de ulei de măsline în mâncarea gătită sau în salată și o mână de nuci pe zi), să limitezi alimentele bogate în grăsimi saturate (le consumi doar o dată, de două ori pe lună) și să eviți cât poți grăsimile trans.