Cum Influenteaza Dieta Sistemul Imunitar?

Sistemul imunitar este o rețea complexă care lucrează în mod constant pentru a proteja corpul de antigeni, care au asociații cu agenți patogeni, inclusiv bacterii, toxine, paraziți și viruși. Putem lua de la sine înțeles că dieta noastră poate influența modul în care funcționează sistemul nostru imunitar. Dar cum și de ce are impact ceea ce mâncăm asupra răspunsului imun? 

Sistemul imunitar oferă două linii de apărare: imunitatea înnăscută și imunitatea adaptativă.

Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare și constă din bariere fizice, cum ar fi pielea și membranele mucoase și apărarea chimică și celulară. Sistemul imunitar înnăscut este o sursă nespecifică, deoarece reacționează la fel la toți invadatorii străini. Dacă sistemul imunitar înnăscut este ineficient împotriva unei amenințări potențiale, sistemul imunitar adaptativ preia controlul.

Sistemul imunitar adaptiv este format din celule sanguine specializate și proteine ​​care vizează cauza specifică a infecției. Sistemul imunitar adaptiv are o „sursă de încredere în memorie”, motiv pentru care corpul unei persoane devine imun la anumite boli după expunerea inițială.

Sistemul imunitar al unei persoane trebuie să funcționeze bine pentru ca aceasta să rămână sănătoasă. Anumite boli, medicamente și stiluri de viață, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, pot afecta negativ funcția imunitară.

Cercetările arată că dieta unei persoane poate avea un impact asupra sănătății imune.

Unele studii sugerează că dieta unei persoane îi influențează sistemul imunitar, la fel ca toate celelalte aspecte ale sănătății. De exemplu, nutriția poate afecta microbiomul, funcția de barieră intestinală, procesele inflamatorii și funcția globulelor albe din sânge, toate acestea având impact asupra funcției imune. 

Dietele de tip occidental tind să conțină niveluri ridicate de grăsimi saturate, alimente ultraprocesate, zahăr și sare adăugate și calorii generale. Această dietă este adesea săracă în alimente asociate cu o sănătate mai bună, precum legume, fructe și pește gras și are legături puternice cu un risc crescut de boli cronice. Cercetările sugerează că dietele de tip occidental induc inflamații și modifică funcția sistemului imunitar, promovând dezvoltarea bolii. În schimb, dietele bogate în alimente întregi, cum ar fi legumele, fructele, nucile, leguminoasele și fructele de mare și cu un conținut scăzut de alimente ultraprocesate pot reduce riscul bolilor și pot promova funcția imunitară sănătoasă.

În plus, o deficiență sau insuficiență a nutrienților esențiali pentru funcția imună, inclusiv vitamina D, zinc și vitamina C, poate afecta, de asemenea, răspunsul imun. Deficiențe de nutrienți poate fi mai frecventă la cei care consumă diete ultra-procesate, cu conținut scăzut de alimente întregi, dense în nutrienți. Deși este clar că alegerile dietetice influențează sănătatea generală, inclusiv funcția imună, interacțiunea dintre dietă și sănătatea imună este extrem de complexă. Oamenii de știință încă învață cum alimentele pe care le consumă o persoană pot ajuta sau dăuna funcției imune.

Efecte adverse ale dietelor nesănătoase 

Majoritatea alimentelor din dietele occidentale sunt ultraprocesate și conțin niveluri ridicate de zahăr adăugat, care pot promova răspunsuri inflamatorii ale sistemului imunitar. Un studiu din 2012, care a inclus 562 de adulți cu vârsta de 85 de ani și peste, fără diabet, a constatat că participanții care au avut niveluri mai ridicate de zahăr din sânge au avut răspunsuri imune înnăscute mai mici. Au avut, de asemenea, niveluri mai ridicate de CRP, care este un marker al inflamației. 

Nivelurile mai ridicate de zahăr din sânge au legături cu un răspuns imun afectat și la persoanele cu diabet. De asemenea, dietele bogate în zahăr adăugat și carbohidrați rafinați pot altera negativ bacteriile intestinale, ducând la disbioză, care implică tulburări digestive, cum ar fi balonarea. Un microbiom sănătos este esențial pentru funcția imună, deoarece bacteriile intestinale joacă un rol esențial în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar.

Experții au legat, de asemenea, dietele de tip occidental de un răspuns imun modificat din cauza nivelurilor ridicate de grăsimi saturate și sare adăugată. Alte studii indică faptul că dietele bogate în grăsimi saturate pot favoriza inflamația, pot modifica bacteriile intestinale și pot inhiba funcționarea celulelor albe din sânge. Dietele bogate în sare adăugată au legături cu răspunsul imun excesiv, influența reglării inflamației în organism și un risc crescut de anumite boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă. 

Dietele de tip occidental au legături cu un risc crescut de a dezvolta mai multe boli cronice, inclusiv anumite tipuri de cancer, boli de inimă și diabet de tip 2. Cercetătorii atribuie acest lucru inflamației cronice scăzute și răspunsului imunitar modificat pe care îl provoacă dietele de tip occidental, stilul de viață sedentar și expunerea la toxine. Cu toate acestea, cercetările care investighează relația dintre dietă și funcția imunitară sunt în curs de desfășurare, iar oamenii de știință nu înțeleg în totalitate această relație complexă.

Dietele pentru o funcție imunitară sănătoasă 

În timp ce o dietă bogată în alimente ultra-procesate, zahăr adăugat și calorii excesive poate duce la disfuncții imune, tiparele dietetice bogate în alimente întregi, cu nutrienți densi, sunt benefice pentru funcția imună. 

Dieta mediteraneană este bogată în legume, leguminoase, nuci, fructe, cereale integrale, ulei de măsline și alte alimente sănătoase. Cercetările au arătat că poate reduce riscul de boală, reduce markerii inflamației și poate modula în mod benefic bacteriile intestinale.

Dietele bogate în fibre, cum ar fi dieta mediteraneană, promovează producția de acizi grași cu lanț scurt (SFA), inclusiv acetat, propionat și butirat. SCFA sunt produse finale ale fermentației bacteriene în intestin și au beneficii pentru sănătate. SCFA acționează local și sistemic pentru a modula răspunsul imun. Acestea mențin sănătatea și îmbunătățesc funcția imunitară defensivă a epiteliului intestinal. Aceasta este o parte importantă a sistemului imunitar care servește drept barieră împotriva microorganismelor. De asemenea, reduce producția de proteine ​​inflamatorii din celulele imune. 

Dietele bogate în fructe, legume, ulei de măsline, nuci, semințe și pești grași conțin niveluri ridicate de nutrienți, cum ar fi vitamina A, vitamina C, zinc, vitamina D, B6, B12, cupru, folat, fier și seleniu. Sistemul imunitar are nevoie de acești nutrienți pentru a funcționa optim. Experții știu că dietele vegetariene reduc markerii inflamației cronice, cum ar fi CRP, fibrinogen și IL-6. Acest lucru s-ar putea datora parțial gamei de nutrienți și componente non-nutritive găsite în fructe și legume, întărind răspunsul sistemului imunitar. 

Alimentele bogate în grăsimi sănătoase, fibre, vitamine, proteine, minerale și compuși vegetali benefici contribuie la reducerea inflamației sistemice, promovează echilibrul sănătos al bacteriilor intestinale, reduc stresul oxidativ și daunele celulare și îmbunătățesc sensibilitatea la zahăr din sânge și insulină. Toate aceste activități sunt esențiale pentru o funcție imunitară sănătoasă.

Concluzie:

Este esențial să urmați o dietă sănătoasă pentru a asigura o bună funcție imunitară. Studiile arată că, deși anumite tipare dietetice pot duce la afectarea funcției imune, alte tipare dietetice promovează funcția imună optimă. 

Un model dietetic scăzut în alimente ultraprocesate și bogat în alimente întregi, bogate în nutrienți, precum legume, fructe, pește și leguminoase, protejează împotriva riscului de boli cronice și susține un răspuns imun sănătos. 

Urmarea unui model dietetic sănătos și un stil de viață care include tehnici de reducere a stresului, somn odihnitor, activitate fizică zilnică și alte obiceiuri sănătoase este cel mai bun mod de a susține sistemul imunitar și de a reduce riscul de boală.