Era Ochilor Bionici – Tratament Impotriva Orbirii
Posibilitatea de a reda vederea persoanelor care suferă de orbire poate suna a miracol sau chiar ficțiune. Mai ales că aceasta a fost întotdeauna una dintre cele mai mari provocări pentru oamenii de știință. O echipă de cercetători din Elveția a dezvoltat un implant retinian, care funcționează cu ajutorul unor ochelari inteligenți echipați cu cameră și un microcomputer. Sistemul este conceput pentru a oferi persoanelor nevăzătoare o formă de viziune artificială utilizând electrozi pentru stimularea celulelor retiniene.
Camera încorporată în ochelarii inteligenți captează imagini în câmpul vizual al persoanei și trimite datele către un microcomputer. Acesta transformă datele în semnale luminoase, care sunt transmise electrozilor din implantul retinian.
Apoi, electrozii stimulează retina în așa fel încât purtătorul percepe o versiune simplificată, alb-negru a imaginii. Această variantă simplificată este alcătuită din puncte de lumină, care apar atunci când celulele retiniene sunt stimulate.
Cu toate acestea, purtătorii trebuie să învețe să interpreteze numeroasele puncte de lumină, astfel încât să distingă forme și obiecte. Oamenii de știință au asemănat acest proces cu momentul în care privim stelele și putem recunoaște constelații, corespunzător modului în care se unesc punctele luminoase de pe cer.
Singura problemă este faptul că acest dispozitiv nu a primit încă autorizație pentru a fi folosit în teste clinice. Se cunoaște faptul că obținerea aprobării medicale poate dura mult, astfel, echipa de cercetători a creat o soluție.
Mai precis, inginerii au dezvoltat un program de realitate virtuală care poate simula ceea ce ar vedea pacienții cu implanturi.
Pentru măsurarea vederii se utilizează 2 parametri:
- Câmpul vizual
- Rezoluția
Prin urmare, inginerii au folosit aceste elemente pentru a evalua sistemul. Implanturile retiniene pe care le-au dezvoltat conțin 10.500 de electrozi, fiecare servind la generarea unui punct de lumină.
Având în vedere faptul că această descoperire reprezintă o noutate în domeniu, a fost necesară utilizarea unor teste pentru a determina care este numărul potrivit de electrozi, astfel încât imaginea obținută să nu fie dificil de perceput. Punctele trebuie să fie suficient de îndepărtate, astfel încât pacienții să poată distinge două dintre punctele luminoase apropiate, însă este necesar să fie numeroase pentru a asigura o rezoluție satisfăcătoare.
Următorul pas a fost să verifice dacă cele 10.500 de puncte luminoase oferă rezoluția de care pacienții au nevoie. Și aici a intrat în ajutor programul de realitate virtuală.
Simulările au arătat că numărul de puncte și electrozi stabilit funcționează perfect. Savanții au ajuns la concluzia că folosirea mai multor puncte nu aduce beneficii pacienților în ceea ce privește claritatea imaginii și ar putea îngreuna procesul de recunoaștere.
De asemenea, inginerii au efectuat teste la rezoluție constantă, dar cu unghiuri diferite ale câmpului vizual. Aceștia au început la 5 grade și au deschis câmpul vizual până la 45 de grade. Au constatat că punctul de saturație este de 35 de grade, adică obiectul rămâne stabil dincolo de acel punct.
Aceste experimente au demonstrat că sistemul nu mai necesită îmbunătățiri și este pregătit pentru studiile clinice. Touși, având în vedere faptul că birocrația nu evoluează în același ritm cu tehnologia și medicina modernă, echipa de cercetători va trebui să mai aștepte înainte ca tehnologia să poată fi aplicată în studii clinice. Deocamdată, restaurarea vederii rămâne în domeniul științifico-ficțional.
