Espresso, Latte sau Decaff? Genetica Ofera Raspunsul

Indiferent dacă vă place cafeaua tare sau spuma unui cappucino, preferințele noastre în ceea ce privește această băutură reflectă mai multe despre sănătatea cardiovasculară decât credem. Într-un nou studiu realizat pe 390.435 de persoane, experții au găsit dovezi genetice conform cărora sănătatea noastră cardiovasculară influențează consumul de cafea.
Oamenii consumă această băutură atunci când se simt obosiți, pentru că are un gust bun sau pur și simplu pentru că face parte din rutina lor zilnică.
Însă, un lucru mai puțin cunoscut este faptul că ne autoreglăm consumul de cofeină pe baza nivelului ridicat al tensiunii arteriale și acest lucru este probabil rezultatul unui mecanism genetic de protecție.
Pe scurt, acest lucru înseamnă că o persoană care bea multă cafea este probabil mai tolerantă din punct de vedere genetic la cofeină, în comparație cu cineva care bea foarte puțin.
În schimb, o persoană care nu consumă frecvent cafea, sau bea decofeinizată, este mai predispusă la efectele adverse ale cofeinei și este mai susceptibilă la hipertensiune arterială.
Folosind datele de la BioBanca din Marea Britanie, cercetătorii au examinat consumul obișnuit de cafea a 390.435 de persoane, comparând acest obicei cu nivelurile de bază ale tensiunii arteriale și cu frecvența cardiacă.
Indiferent dacă bem multă, puțină sau evităm cu totul cofeina, acest studiu arată faptul că genetica ne ghidează deciziile pentru a ne proteja.
Totul începe cu modul în care corpul nostru folosește cofeina din sistem. Aceasta este sarcina metabolismului și când vine vorba de cofeină, sunt implicate 2 gene.
CYP1A2 produce o enzimă hepatică, responsabilă de metabolizarea a aproximativ 95% din toată cofeina ingerată. Cea de-a 2-a genă, AHR, controlează cantitatea produsă a enzimei discutate anterior. Împreună, aceste gene controlează cantitatea de cofeină și cât timp rămâne această substanță în fluxul sanguin.
Cu alte cuvinte, dacă aveți un metabolism rapid sau dacă fumați (acest obicei stimulează metabolismul), cofeina nu va sta suficient de mult timp în fluxul sanguin pentru a excita centrele de stimulare ale creierului, așa că s-ar putea să vreți o altă ceașcă de cafea.
Totodată, studiile au arătat că persoanele care metabolizează rapid cofeina tind să prefere cafelele tari, în detrimentul băuturilor precum cappucino sau caffee latte, care ar produce un stimul de scurtă durată în cazul lor.
De exemplu, în ceea ce privește persoanele care metabolizează lent cofeina, studiile au demonstrat că până și 150 de mg pot produce insomnie pentru aceste persoane și chiar anxietate, chiar dacă băutura a fost consumată dimineața.
Prin urmare, preferința pentru băuturile cu un conținut mai scăzut de cofeină este dictată de genetica noastră, sub forma unui mecanism de apărare. Cu toate că 150 de mg reprezintă o cantitate relativ mică de cofeină, datorită unei metabolizări lente, efectele stimulente se pot dubla sau chiar tripla până la înjumătățirea substanței active în sânge.
Când vine vorba despre cafea, la fel ca în cazul altor alimente, băuturi și diete, ceea ce funcționează pentru o persoană nu este cea mai bună variantă pentru alta. Datorită testelor genetice ne putem cunoaște mai bine corpul și ne putem adapta necesitățile în funcție de particularitățile fiecăruia.