Grelina – Hormonul Foamei, Influenteaza Deciziile Financiare?

Un nou studiu a constatat faptul că nivelurile ridicate de grelină (hormon peptidic care stimulează apetitul) indică existența unei preferințe pentru recompensele economice imediate, dar mai mici, în detrimentul recompenselor financiare mai mari, dar de care ne-am putea bucura mai târziu.

Rezultatele studiilor prezentate de Societatea de Endocrinologie din S.U.A., indică faptul că grelina ar putea juca un rol mai important decât se considera anterior, în ceea ce privește comportamentul uman și legătura dintre recompensă și luarea deciziilor, cum ar fi alegerile financiare.

Prin intermediul grelinei, hormon peptidic care stimulează apetitul, hipotalamusul primesțe informații în legătura cu starea de nutriție a organismului și reglează aportul alimentar în funcție de informațiile primite.

Grelina poate modula căile prin care sistemul nervos controlează procesarea recompensei. Nivelurile grelinei fluctuează pe parcursul zilei, în funcție de aportul alimentar și de metabolismul individual.

Acest studiu a inclus 84 de participante de sex feminin, cu vârste cuprinse între 10 și 22 de ani:

• 50 dintre acestea prezentau o tulburare de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă
• Restul de 34 de participante nu prezentau nicio tulburare

Echipa de cercetare a testat nivelurile sanguine de grelină înainte și după o masă standardizată, identică pentru toți participanții, care au postit în prealabil.

După masă, participanții au urmat un test al deciziilor financiare ipotetice. Mai exact, li s-a cerut să facă o serie de alegeri pentru a-și exprima preferința în legătură cu o recompensă financiară imediată, dar mai mică, sau o sumă mai mare de bani, dar obținută într-o anumită perioadă de timp. De exemplu, li s-a propus sa obțină 20$ în acea zi sau 80$ în 14 zile.

Participantele cu niveluri ridicate de grelină au fost mai predispuse să aleagă recompensa financiară imediată, dar mai mică, decât să aștepte pentru o sumă mai mare de bani. Oamenii de știință susțin că această preferință indică prezența impulsivității în luarea deciziilor, ceea ce se poate explica prin faptul că hormonul foamei poate influența centrul recompensei.

Această impulsivitate, din punct de vedere financiar, nu s-a regăsit în rândul participanților care se confruntau cu anorexia nervoasă. Este cunoscut faptul că persoanele care prezintă această tulburare alimentară au rezistență la grelină.

Deoarece producția grelinei începe atunci când stomacul este gol, este posibil să limităm producția acesteia, fie printr-o distribuție egală a meselor pe tot parcursul zilei, fie prin mici gustări atunci când apare senzația de foame.

În plus, un studiu din 2008 a arătat că alimentele bogate în proteine suprimă nivelurile grelinei pentru o perioadă extinsă de timp.

În societatea de astăzi, interesul în ceea ce privește cercetarea anumitor hormoni crește, fiind susținut de rezultatele importante obținute în ultimii ani. Grelina se află printre acești hormoni, având sarcini mult mai complexe, fără a se limita strict la obligațiile care îi revin în urma pseudonimului care i-a fost atribuit, “hormonul foamei”. Astfel, cercetătorii continuă să studieze numeroasele modalități prin care anumiți hormoni, inclusiv grelina, influențează deciziile din viața cotidiană.