Lactate 0% Grasime vs Lactate Integrale | Care Sunt Mai Bune?
Piața lactatelor poate cuprinde produse precum iaurt, lapte, kefir, sana, brânzeturi, smântână, lapte bătut, etc. Însă din competiția lactate degresate vs. lactate grase, care este cea mai bună variantă? E cazul să renunțăm la iaurtul „light” și laptele de 0,1% pentru sortimentele cu grăsime?
Produsele lactate sunt alimente nutritive datorită conținutului de proteine, carbohidrați, vitamine și minerale. Reprezintă o sursă bună de calciu, care menține densitatea osoasă și reduce riscul de fracturi. Adulții de până în 50 de ani au nevoie de 1.000 mg de calciu pe zi, în timp ce pentru femeile de peste 50 de ani și bărbații de peste 70 de ani necesarul zilnic este de 1.200 mg. Probioticele din lactatele fermentate, ca iaurt sau kefir, contribuie la o imunitate puternică și previn problemele gastrointestinale.
În trecut grăsimea era considerată nocivă pentru sănătate, astfel că asociațiile medicale recomandau alimentele low-fat în detrimentul celor cu grăsime, inclusiv în cazul lactatelor. Studiile mai recente au arătat însă că lactatele mai grase nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Grăsimile sănătoase, cum sunt cele provenite din nuci, semințe, avocado sau ulei de măsline, sunt necesare într-o alimentație echilibrată deoarece ajută organismul să absoarbă nutrienții esențiali.
Spre deosebire de grăsimile mononesaturate și polinesaturate, lactatele conțin în principal grăsimi saturate. O analiză ce a inclus 21 de studii a ajuns la concluzia că nu există suficiente dovezi care să arate că grăsimile saturate cresc nivelul de colestrol și riscul de afecțiuni cardiovasculare. Totuși, consumul de grăsimi polinesaturate în locul celor saturate ar putea contribui la reducerea riscului de boli de inimă. Recomandarea medicilor este de a limita grăsimile saturate la 7-10% din caloriile consumate zilnic, iar pentru persoanele cu probleme cardiovasculare, la 5-6%. Relația dintre grăsimile saturate și colesterol este destul de complexă.
Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol rău(LDL), dar în același timp măresc și colesterolul bun (HDL), care protejează împotriva bolilor de inimă. Dietele prea restrictive nu sunt eficiente pe termen lung în menținerea unei greutăți normale. Relația dintre consumul de lactate (în special lapte) și slăbit a fost subiect pentru numeroase studii, dar nu au existat rezultate concludente.
Unele cercetări au ajuns la concluzia că lactatele grase chiar ajută la reducerea riscului de a depune kilograme în plus. O cercetare efectuată pe 1782 de bărbați a arătat că un consum ridicat de lactate cu conținut mare de grăsime este asociat cu un risc scăzut de obezitate abdominală (factor care predispune la dezvoltarea bolilor cardiovasculare). Astfel, persoanele care au inclus în dietă mai multe lactate cu grăsime au înregistrat un risc cu 48% mai mic de a dezvolta obezitate abdominală, în comparație cu cele care au avut un aport mediu.
Sportivii și persoanele foarte active pot alege fără probleme lactatele cu conținut de grăsimi datorită consumului lor energetic mai ridicat. Laptele este un aliment potrivit pentru a fi consumat după efort, deoarece înlocuiește sodiul pierdut prin transpirație și furnizează proteine pentru dezvoltarea musculară, ajutând la refacerea organismului.
Consumul recomandat de lactate pentru un om obișnuit este de 2-3 porții pe zi. O porție înseamnă 1 cană de lapte, 1 iaurt de 200 ml, 50 gr de brânză telemea sau o jumătate de cană de brânză de vaci. Dacă nu ai probleme de sănătate specifice, poți consuma și lactate cu mai multă grăsime. Asta nu înseamnă să exagerezi și să folosești mereu cele mai „grase” alimente.
În concluzie, trebuie păstrat un echilibru între lactatele cu un conținut mai mare de grăsime și cele semidegresate, ținând cont și de celelalte surse de grăsimi din alimentație.
