Legatura Dintre Nutritie si Sanatatea Mintala

Dieta influențează numeroase aspecte ale sănătății, inclusiv greutatea, performanța atletică și riscul de boli cronice, cum ar fi bolile cardiace și diabetul de tip 2. Potrivit unor cercetări, poate afecta și sănătatea mintală, în special poate avea efecte asupra depresiei și anxietății care sunt considerate a fi printre cele mai frecvente tulburări ale sănătății mintale la nivel mondial.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depresia ar putea fi una dintre principalele probleme de sănătate din lume până în 2030. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că cercetătorii continuă să caute noi modalități de a reduce impactul stărilor de sănătate mintală, mai degrabă decât să se bazeze pe terapiile și medicamentele actuale. 

Psihiatria nutrițională este un domeniu de cercetare care analizează în mod specific rolul nutriției în dezvoltarea și tratarea problemelor de sănătate mintală. Cele două întrebări principale pe care cercetătorii le pun în legătură cu rolul nutriției în sănătatea mintală sunt: ​​

• „Ajută dieta să prevină probleme din sfera sănătății mintale?”

• „Sunt utile intervențiile nutriționale în tratamentul acestor afecțiuni?”

Prevenirea problemelor mintale

Mai multe studii observaționale au arătat o legătură între calitatea generală a dietei și riscul de depresie. De exemplu, o analiză a 21 de studii din 10 țări a constatat că un model dietetic sănătos - caracterizat prin aporturi mari de fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline, pește, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și antioxidanți, precum și aporturi scăzute de alimente de origine animală - a fost asociat cu un risc redus de depresie. Dimpotrivă, o dietă în stil occidental - care implică un aport ridicat de carne roșie și procesată, cereale rafinate, dulciuri, produse lactate bogate în grăsimi, unt și cartofi, precum și un aport redus de fructe și legume - a fost legată de o creștere semnificativă risc de depresie. 

O analiză mai veche a găsit rezultate similare, cu respectarea ridicată a unei diete mediteraneene fiind asociată cu un risc redus de depresie cu 32%. Mai recent, un studiu privind adulții cu vârsta peste 50 de ani a găsit o legătură între nivelurile mai ridicate de anxietate și dietele bogate în grăsimi saturate și zaharurile adăugate. 

Interesant este că cercetătorii au observat descoperiri similare la copii și adolescenți. O revizuire din 2019 a 56 de studii a constatat o asociere între un aport ridicat de alimente sănătoase, cum ar fi ulei de măsline, pește, nuci, leguminoase, produse lactate, fructe și legume și un risc redus de depresie în timpul adolescenței. Cu toate acestea, este important să rețineți că, deși studiile observaționale pot arăta o asociere, ele nu pot dovedi cauza și efectul. De asemenea, chiar și cu studii randomizate controlate, există mai multe limitări atunci când vine vorba de studii de cercetare nutrițională, inclusiv dificultăți în măsurarea corectă a aportului de alimente. Cercetătorii se bazează adesea pe participanții care își amintesc ce au mâncat în zilele, săptămânile sau lunile anterioare, dar memoria nimănui nu este perfectă.

Tratarea problemelor de sănătate mintală cu ajutorul dietei 

Cercetarea potrivit căreia intervențiile dietetice pot ajuta la tratarea problemelor de sănătate mintală este relativ nouă și încă destul de limitată. Studiul SMILES a fost unul dintre primele studii randomizate controlate care au examinat rolul dietei în tratamentul depresiei. Peste 12 săptămâni, 67 de persoane cu depresie moderată sau severă au primit consiliere dietetică sau sprijin social pe lângă tratamentul curent. Intervenția dietetică a fost similară unei diete mediteraneene, prin aceea că a accentuat legumele, fructele, cerealele integrale, peștele gras, uleiul de măsline extravirgin, leguminoasele și nucile crude. De asemenea, a permis cantități moderate de carne roșie și lactate. 

La sfârșitul studiului, cei din grupul de dietă au avut îmbunătățiri semnificativ mai mari ale simptomelor depresiei. Doar 8% dintre indivizii din grupul de control au obținut remisiunea, comparativ cu 32% dintre cei din grupul de dietă. Deși aceste rezultate par promițătoare, studiul SMILES a fost un studiu mic, pe termen scurt. Ca rezultat, sunt necesare studii mai mari, pe termen lung, pentru a aplica concluziile sale la o populație mai mare. 

Replicarea constatărilor este importantă, deoarece nu toate cercetările sunt de acord cu ele. Într-un studiu care a recrutat 1.025 de adulți cu supraponderalitate sau obezitate și cel puțin simptome depresive ușoare, cercetătorii au investigat impactul atât al unui supliment multinutrienți, cât și al activării comportamentale legate de alimente asupra rezultatelor sănătății mintale. Oamenii de știință nu au găsit nicio diferență semnificativă în episoadele depresive în comparație cu un placebo după 12 luni. În același an, însă, o meta-analiză a 16 studii controlate randomizate a constatat că intervențiile dietetice au redus semnificativ simptomele depresiei, dar nu și cele ale anxietății.

Prin urmare, este dificil să se tragă concluzii solide din corpul de cercetare existent, mai ales că tipul de intervenție dietetică investigată a variat mult între studii. În general, sunt necesare mai multe cercetări pe tema tiparelor dietetice specifice și tratamentul afecțiunilor de sănătate mintală. În special, este nevoie de o definiție mai standardizată a unei diete sănătoase, precum și de studii mai ample, pe termen lung.

Cocluzie:

Studiul nutriției și modul în care aceasta afectează sănătatea mintală este în curs de desfășurare. Și, deși sunt necesare mai multe cercetări, studiile actuale sugerează că putem avea o oarecare influență asupra sănătății noastre mentale prin alegerile noastre alimentare. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că dieta este doar o parte din subiectul mult mai complex care este sănătatea mintală.