Elon Musk este probabil cea mai interesantă personalitate din domeniul tehnologiei, cu câteva realizări uimitoare care au făcut ca numele său să fie răsunător și influent. Vorbim atât despre mașini electrice și sisteme de tranzit subterane pentru orașe, cât și despre dezvoltarea de rachete care pot reveni pe pământ și pot fi refolosite. Neuralink este un plan extrem de ambițios, care are ca scop crearea unei interfețe creier-calculator implantabile. În cazul persoanelor cu dizabilități sau afecțiuni precum boala Parkinson, ar putea face posibilă controlarea mișcărilor fizice sau manipularea mașinilor prin puterea gândului.

Creiere unice

Neurologii, de fapt, analizează celulele creierului la animale încă din anii 1950. La începutul secolului 21, semnalele cerebrale de la maimuțe au fost folosite pentru prima dată pentru a controla un braț artificial. Și în 2006, echipa de cercetare BrainGate a utilizat 100 de electrozi conectați la creierul persoanelor paralizate, permițând controlul computerelor și dispozitivelor de asistare, cu ajutorul acestora.

Dar Musk are obiective mai ambițioase, sperând să citească, să scrie gânduri și amintiri, să permită comunicarea telepatică și să îmbine în cele din urmă inteligența umană cu cea artificială (AI).

Astfel, echipa de cercetare de la Neuralink, a construit un dispozitiv care transmite semnale wireless de la 1.024 de electrozi, implantați în creierul unui porc, numit Gertrude.

Recent, au existat critici în legãturã cu acest proiect, din cauza lipsei de inovație în domeniu. Cu toate acestea, datorită tehnologiei de care dispune, echipa face progrese rapide către primul test clinic, care presupune îmbinarea inteligenței artificiale cu cea umană.

Astăzi, majoritatea interfețelor creier-mașină folosesc o abordare numită “decodare biomimetică”. În primul rând, activitatea creierului este înregistrată, în timp ce utilizatorul își imaginează diferite acțiuni, cum ar fi mișcarea brațului spre stânga sau spre dreapta.

Cablurile de pe dispozitivele propuse de Neuralink ar putea favoriza avansarea acestui domeniu, având în vedere complexitatea lor. Fiecare fir este mai subțire decât un fir de păr uman și poartă electrozi, care sunt capabili să detecteze activitatea creierului și, teoretic, să-l stimuleze.

O mare problemă în legãturã cu aceste fire este faptul că acestea pot fi dificil de infiltrat în creier și, pentru aceasta, Neuralink a inventat ceva cu totul nou. Firele ar fi introduse în creier de cãtre un dispozitiv care este asemănător cu o mașină de cusut, care ar folosi un ac rigid, pentru a introduce firele la aproximativ 1 milimetru în suprafața exterioară a creierului sau în cortex.

Dispozitivul este atât de avansat încât este conceput să contracareze miscarea creierului uman. Funcția se numește ‘’online motion correction’’ și funcționează prin realizarea de videoclipuri ale vaselor de sânge ale creierului la nivel microscopic, folosind apoi un robot, pentru a regla acul în funcție de activitatea vaselor de sânge.

Arma finală din arsenalul Neuralink este cipul care va interpreta activitatea creierului preluată de electrozi.

Tehnologia Neuralink ar putea permite realizarea următorului mare pas, feedback-ul uman haptic. Teoretic, acest lucru ar putea fi posibil dacă cipurile Neuralink înregistrează zonele creierului care sunt stimulate atunci când atingem și când interacționăm cu lumea, apoi electrozii ar putea folosi aceste informații pentru a stimula creierul oamenilor care folosesc proteze robotizate, pentru simularea aceastei senzații.

În luna mai a acestui an, Elon Musk a susținut că proiectul este atât de avansat încât ar putea începe testele clinice, cu implantarea cipului în creierul unui individ în decurs de 1 an.

Rămâne de văzut dacă Musk își va atinge obiectivele sau nu, dar resursele pe care el și alți antreprenori le investesc în acest domeniu vor deschide calea către noi oportunități terapeutice. Acestea fiind spuse, deceniile de cercetări au demonstrat reticența cu care creierul uman se lasã descoperit și tendința acestuia de a se opune încercãrilor noastre de devzãluire a tainelor minții umane, lucru cu care oamenii de științã se vor confrunta pânã când vor finaliza cu succes “conectarea” inteligenței umane cu cea artificialã.