Fotbalul este printre cele mai populare și practicate sporturi la nivel mondial. Fie că este practicat în mod profesionist sau amator prevenirea accidentărilor este un element central ce nu poate fi trecut cu vederea. O accidentare, mai ales în cazul unui sportiv de performanță este echivalentul a câtorva luni de inactivitate de accea, cluburile mari dar și federațiile de fotbal pun un accent deosebit pe prevenirea accidentărilor.

Cele mai frecvente accidentări în fotbal:

  • Entorse și luxatii de diferite gravități cel mai adesea la nivelul gleznelor și genunchilor;
  • Leziuni de cartilaj, rupturi ale ligamentelor încrucișate și/sau colaterale ale genunchilor;
  • Fracturi de stres sau prin traumatism direct;
  • Pubalgii, tendinte rotuliene sau achiliene;

Într-un raport oficial al UEFA privind leziunile la nivelul cluburilor de elită în anul competițonal 2018-2019 se arată că din cele 868 de leziuni raportate 53% s-au petrecut în timpul meciurilor oficiale, 20% dintre acestea fiind considerate leziuni severe care au necestitat pauze mai mari de 28 de zile. Tot în acest raport se arată că aproximativ 60% dintre accidentări au avut loc la nivelul membrului inferior, iar rata de reaccidentare a fost de 10%. În medie echipele evaluate au avut 21 de sesiuni de antrenamente, 4,9 meciuri oficiale în fiecare lună cu o rată de 6 ore de antrenament pentru fiecare oră de joc.

Cum prevenim accidentările?

Pentru prevenirea accidentărilor fără doar și poate o încalzire corespunzătoare și bine structurată este obligatorie atunci cand vorbim despre prevenție. Dat fiind specificul jocului de fotbal unde ruperile de ritm și sprinturile sunt practicate în mod frecvent, acest lucru artrage după sine scurtarea capetelor de inserție musculară în special în loja posterioară a coapsei și gambei, ce duce cel mai adesea la rupturi fibrilare în această zona.

Aceste rupturi fibrilare sunt de asemenea una din cele mai întalnite accidentari fie ca vorim de fotbaliștii profesionisti sau de cei amatori. Prevenirea acesora se poate face printr-un program de exerciții de stretching în special adresat musculaturii posterioare a gambei si coapsei, zona care cedează cel mai adesea în cazul fotbaliștilor. Acest program de stretching trebuie performat la sfârșitul antrenamentului după ce mușhiul este bine încălzit, și trebuie să cuprindă exerciții pentru următorii mușchi/grupe musculare:

  • Ischiogambieri;
  • Psoas;
  • Drept femural;
  • Adductorii coapsei;
  • Cvadriceps;

Se recomandă ca exercițiile de stretching să fie efectuate lent și menținute 2-3 minute. Practicate pe termen lung la finalul antrenamentului au un efect de relaxare la nivelul musculaturii și cu siguranță te vor ajuta să previ accidentările.

Pentru a putea exemplifica exercițiile la care am făcut referire, am ales un videoclip sugestiv de prezentare a modului corect de execuție.

Trebuie avute în vedere și următoarele aspecte deosebit de importante în prevenție

  • Încalțăminte de joc corespunzatoare terenului și condițiilor meteo;
  • Pregatire fizică și implicit tonus muscular bun;
  • Hidratare corespunzatoare;
  • Folosirea echipamentelor de protecție în timpul jocului;
  • Evitarea suprasolicitării la antrenamente;