Sindromul Colonului Iritabil Simplificat: Cauze, Tratamente și Sfaturi

IBS se clasifică în trei tipuri principale, în funcție de simptomele predominante:

IBS cu diaree (IBS-D):

Predomină episoadele de diaree și durere abdominală.

IBS cu constipație (IBS-C):

Se caracterizează prin dificultatea de a avea un tranzit regulat, scaune dure, alături de balonare și disconfort abdominal.

IBS mixt (IBS-M):

Simptomele alternante ale diareei și constipației, făcând predicția zilei dificilă și stresantă.

Dureri abdominale 

Acesta este simptomul cel mai comun. Durerea poate varia de la ușoare crampe la episoade intense și severe.

Balonare

Multe persoane resimt o senzație persistentă de umflare, care tinde să se intensifice de-a lungul zilei.

Constipație sau diaree

Experiențele variază, unii având tendința spre constipație, alții spre diaree, în timp ce unii alternează între cele două.

Urgența de a folosi toaleta

Poate apărea o necesitate bruscă de a merge la baie.

Senzație de evacuare incompletă

Adesea, persoanele cu IBS se confruntă cu sentimentul că nu reușesc să-și golească complet intestinul.

Oboseală

Deși nu este direct legată de tractul gastrointestinal, oboseala este o problemă frecventă, din cauza stresului asociat cu IBS sau a unei absorbții deficitare a nutrienților.

Tulburări de somn

Disconfortul și mersul nocturn la toaletă pot perturba somnul, provocând insomnie sau întreruperi frecvente ale acestuia.

Sensibilități alimentare

Vei observa că anumite alimente îți accentuează simptomele.

Anxietate și depresie

Starea de disconfort continuă poate aduce cu ea și o povară psihologică, manifestată prin anxietate și depresie.

Sensibilitate crescută a intestinului

La persoanele cu IBS, intestinul gros este adesea mai sensibil la acumulările de gaze sau la alte iritații, ceea ce poate declanșa simptomele neplăcute.

Mișcarea anormală a intestinelor 

La unii pacienți, alimentele pot trece prin intestin prea repede sau prea încet, ceea ce duce la probleme precum diareea sau constipația.

Probleme în comunicarea dintre creier și intestin

Uneori, semnalele dintre creier și sistemul digestiv nu funcționează corect, afectând modul în care creierul interpretează ce se întâmplă în intestin.

Inflamație ușoară

Studiile arată că uneori există o ușoară inflamație în intestin, care nu este la fel de gravă ca în cazul altor boli intestinale, dar care totuși poate contribui la apariția simptomelor.

Genetică

Există dovezi că IBS poate fi moștenit, deși nu se cunosc încă toate detaliile despre cum se transmit aceste caracteristici genetice.

Stil de viață

Un stil de viață stresant, o alimentație necorespunzătoare și lipsa activității fizice pot crește riscul de a dezvolta IBS.

Infecții gastrointestinale anterioare

Persoanele care au avut infecții serioase la stomac, cunoscute ca "gripa stomacală", pot dezvolta IBS după aceste episoade.

Dezechilibru în flora intestinală: 

Schimbările în tipurile de bacterii din intestin pot influența apariția IBS. Un factor important aici este utilizarea antibioticelor. Multe persoane au dezvoltat sindromul colonului iritabil ca urmare a utilizării antibioticelor.

Vârsta și sexul

IBS este mai des întâlnit la tineri și la femei, din cauza factorilor hormonali.

Factori psihologici

Stresul continuu, anxietatea și depresia sunt adesea legate de IBS, subliniind importanța gestionării stresului.

Dieta FODMAP este o abordare dietetică special concepută pentru a ajuta persoanele care suferă de colonul iritabil și alte afecțiuni gastrointestinale sensibile.

Termenul "FODMAP" este un acronim derivat de la:

Fermentabile

Procesul prin care bacteriile intestinale descompun carbohidrații nedigeribili.

Oligosacaride

Găsite în alimente precum grâul, ceapa și usturoiul.

Disacaride

Găsite în alimente precum lactatele (lactoza este un disacarid comun).

Monosacaride

Găsite în alimente precum merele și mierea (fructoza este un monosacarid comun când este prezent în cantități mai mari decât glucoza).

Și (And)

Poliole

Alcooli de zahăr găsiți în alimente precum merele și pastilele de guma fără zahăr.

Cum Funcționează Dieta FODMAP

Scopul dietei FODMAP este de a reduce temporar consumul de alimente cu conținut ridicat în acești carbohidrați, care sunt cunoscuți că pot fi greu de digerat, provocând simptome precum balonare, gaze, dureri abdominale, diaree sau constipație.

Dieta se desfășoară în trei faze:

Eliminare:

În această fază, toate alimentele cu conținut ridicat de FODMAP sunt eliminate din dietă pentru o perioadă de timp, de obicei între 4 și 8 săptămâni, pentru a permite stabilizarea simptomelor.

Reintroducere:

După faza de eliminare, alimentele cu conținut ridicat de FODMAP sunt reintroduse treptat în dietă. Aceasta permite identificarea alimentelor care declanșează simptome și determinarea nivelului de toleranță la diferite alimente.

Personalizare:

În această etapă finală, se dezvoltă un plan de alimentație pe termen lung care include alimente cu conținut scăzut de FODMAP și permite unele alimente cu conținut ridicat de FODMAP în funcție de toleranța individuală.

Beneficii

Multe persoane cu IBS observă o îmbunătățire semnificativă a simptomelor lor după urmarea dietei FODMAP.

Considerații

Dieta FODMAP poate fi destul de restrictivă și complicată de urmat fără îndrumare profesională.

Venim în ajutorul dvs. cu Programul Personalizat de Nutriție 

(Apasă pentru mai multe detalii) 

Alte strategii alimentare

Hidratarea adecvată: Consumul suficient de apă este esențial, mai ales dacă pacientul suferă de constipație.

Mese regulate, mai mici: Consumul de mese mai mici și mai frecvente poate ajuta la reducerea simptomelor IBS, evitând suprasolicitarea sistemului digestiv.

Sindromul colonului iritabil (IBS) poate influența în mod semnificativ capacitatea de a acumula masă musculară.

Absorbția Nutrienților: 

IBS poate perturba absorbția eficientă a macro și micronutrienților esentiali pentru creșterea musculară.

Metabolism și Energie: 

Fluctuațiile în digestie pot duce la episoade de oboseală și la scăderea disponibilității energetice, făcând antrenamentele mai dificile și mai puțin eficiente.

Apetitul: 

În unele zile poți avea un sentiment de foame excesivă și în alte zile de lipsă de interes pentru mâncare. Acest lucru poate duce la consumul inconsistent de calorii, afectând progresul în slăbire.

Stresul și Gestionarea Greutății: 

Stresul asociat cu gestionarea IBS poate influența negativ eforturile de slăbire, deoarece stresul poate stimula pofta de mâncăruri mai puțin sănătoase și poate încetini metabolismul.

Activitate Fizică: 

Fluctuațiile simptomelor pot limita capacitatea de a te antrena regulat, un factor esențial în majoritatea planurilor de slăbire.

Antispastice: Aceste medicamente ajută la relaxarea mușchilor intestinali și la reducerea crampelor abdominale. Exemple includ mebeverina și hioscina.

Laxative: Utilizate pentru a ameliora constipația prin stimularea mișcărilor intestinale.

Antidiareice: Medicamente precum loperamida sunt folosite pentru a controla diareea.

Antidepresive: În cazurile în care IBS este asociat cu simptome de anxietate sau depresie, antidepresivele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea acestor condiții psihiatrice.

Suplimente recomandate

Probiotice: Suplimentele cu probiotice pot ajuta la echilibrarea florei intestinale și la ameliorarea simptomelor IBS. Multe persoane raportează îmbunătățiri după includerea probioticelor în regimul lor.

Suplimentul din poza îl găsiți aici (apasă aici) și puteți folosi codul Angel12 pentru a beneficia de 12% reducere la comandă.